CSM respinge modificarea pensiilor magistraților: o decizie care zguduie sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat o poziție fermă împotriva proiectului de lege propus pentru modificarea pensiilor magistraților. Această inițiativă, aflată în dezbatere la Camera Deputaților, a fost respinsă categoric, fiind considerată o amenințare directă la adresa stabilității sistemului judiciar din România.
Un proiect controversat: ce prevede legea propusă?
Proiectul de lege inițiat de liderii coaliției de guvernare propunea schimbări majore în ceea ce privește condițiile de pensionare ale magistraților. Printre prevederi se numărau creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045 și stabilirea unei vechimi minime de 25 de ani exclusiv în funcții juridice specifice. De asemenea, se dorea reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni, comparativ cu 80% cât este în prezent.
Aceste modificări au fost justificate de inițiatori ca fiind necesare pentru alinierea la cerințele europene, însă CSM a subliniat că solicitările Comisiei Europene nu vizau schimbarea condițiilor de pensionare stabilite anterior prin Legea nr. 282/2023.
Argumentele CSM: de ce este acest proiect o amenințare?
CSM a adus în prim-plan mai multe motive pentru care acest proiect de lege este considerat periculos. În primul rând, intervenția normativă repetată, la doar un an de la ultima reformă, creează instabilitate legislativă și afectează încrederea magistraților în sistem. În al doilea rând, se atrage atenția asupra riscului de plecări masive din sistem, având în vedere că un procent semnificativ dintre judecători și procurori îndeplinesc deja condițiile de pensionare.
De asemenea, CSM a evidențiat că modificările propuse ar genera discriminări între generațiile de magistrați, prin coexistența a trei regimuri de pensionare diferite într-un interval scurt de timp. Această situație ar submina principiile stabilității și securității juridice, esențiale pentru funcționarea unui sistem judiciar eficient.
Impactul asupra resurselor umane din justiție
Un alt aspect criticat de CSM este efectul negativ asupra resurselor umane din sistemul judiciar. În perioada 2021-2023, instabilitatea legislativă a condus la un val masiv de pensionări, iar o nouă schimbare ar putea agrava această situație. Procentul magistraților care îndeplinesc condițiile de pensionare este alarmant de ridicat, iar adoptarea proiectului ar putea destabiliza grav activitatea instanțelor și parchetelor.
CSM a subliniat că resursele umane reprezintă un domeniu critic, monitorizat inclusiv de Comisia Europeană. Orice modificare legislativă care afectează negativ acest domeniu riscă să compromită funcționarea întregului sistem judiciar.
Principiul independenței justiției, pus în pericol
Reducerea cuantumului pensiei și modificările repetate ale condițiilor de pensionare sunt considerate de CSM ca fiind contrare jurisprudenței Curții Constituționale. Aceasta a statuat că independența justiției implică asigurarea unor venituri din pensii apropiate de cele din perioada activă. Orice abatere de la acest principiu poate afecta grav securitatea financiară a magistraților și, implicit, independența justiției.
Un apel la stabilitate și responsabilitate
Decizia CSM de a respinge acest proiect de lege reflectă o nevoie urgentă de stabilitate legislativă și de respectare a principiilor fundamentale ale statului de drept. Într-un context marcat de instabilitate și incertitudine, este esențial ca deciziile legislative să fie bine fundamentate și să țină cont de impactul pe termen lung asupra sistemului judiciar și asupra societății în ansamblu.