În dimineața zilei de 4 iunie 2025, polițiști din cadrul IPJ Bihor, sub coordonarea unui procuror din Oradea, au descins la domiciliul din România al unor persoane apropiate Trustee Capital. Mandatul fusese emis de Judecătoria Oradea, în baza unei suspiciuni de „camătă”, deși firma vizată era înregistrată în Estonia, autorizată de autoritatea de supraveghere financiară estoniană și nu desfășura nicio activitate pe teritoriul României.
Mandatul de percheziție a fost emis în lipsa oricărei notificări prealabile și fără solicitarea unui punct de vedere oficial din partea FSA Estonia sau al administratorilor companiei. Justificarea juridică s-a bazat pe o interpretare eronată și periculoasă: aceea că o firmă străină, care nu are clienți, operațiuni sau sucursală în România, poate fi totuși anchetată penal pentru o activitate pe care o desfășoară legal în alt stat membru UE.
Codul penal român prevede, la art. 351, că infracțiunile economice comise în străinătate de persoane juridice pot face obiectul urmăririi penale doar dacă produc efecte directe în România și dacă sunt în contradicție cu normele imperative ale legislației române. În cazul de față, niciuna dintre condiții nu este îndeplinită. Trustee Capital nu a desfășurat activități de creditare pe teritoriul României și nu a colectat dobânzi de la persoane fizice sau juridice române. Scrisorile de garanție emise erau contracte comerciale specifice, acceptate de sute de instalatori care operau cu AFM în baza unor proceduri publice.
Paradoxal, singurul efect concret al acestor garanții a fost asigurarea proiectelor finanțate din fonduri publice, nu prejudicierea lor. Cu toate acestea, dosarul a fost construit în jurul ideii că o firmă licențiată în Estonia a practicat camătă în România fără debitori, fără plângeri, fără dobândă percepută pe teritoriul național. Acuzația este nu doar lipsită de fundament, ci și incompatibilă cu noțiunile de competență jurisdicțională și principii de drept european.
Mai mult, acțiunea penală a fost demarată într-un moment în care Trustee Capital obținuse deja patru hotărâri definitive de anulare a actelor administrative emise împotriva sa. În loc să fie repusă în drepturi, firma s-a trezit cu o investigație penală în care nici măcar nu era parte oficială, iar percheziția a vizat persoane fizice, fără calitate procesuală în cadrul companiei.
Nicio instituție națională nu a solicitat, anterior emiterii mandatului, un punct de vedere din partea autorităților estoniene. Nici Ministerul Justiției, nici Ministerul Finanțelor, nici FSA România nu au fost implicate în vreo formă de cooperare instituțională care să fundamenteze acuzațiile. Totul a fost declanșat local, pe baza unui denunț nedivulgat public și a unei construcții juridice incompatibile cu legislația comunitară.
Este un precedent grav: autorități române care își arogă dreptul de a investiga și sancționa o firmă străină reglementată de o altă țară membră UE, fără probe, fără cooperare judiciară, fără existența unei fapte definite clar în dreptul român. Fără niciun raport de prejudiciu și fără sesizare de la vreo instituție financiară, singura „probă” prezentată public a fost existența garanțiilor, perfect legale, care deranjau funcționarii de la AFM.
Dosarul penal împotriva Trustee Capital nu doar că nu respectă legea, dar pare construit într-un mod care să justifice, post-factum, abuzurile administrative comise în 2024 și 2025. În loc să recunoască greșeala și să respecte deciziile definitive, autoritățile au ales represiunea, construind un caz penal pe o ficțiune juridică.
Sursa: https://radarfactual.ro/diverse/florin-banica-presedintele-afm-care-a-ales-tacerea-in-fata-legii/