Acuzații explozive: Guvernul, sub lupa criticilor pentru gestionarea economiei
Într-un context economic tensionat, senatorul AUR Petrișor Peiu a lansat acuzații dure la adresa guvernului Ciolacu, susținând că acesta a subminat economia națională prin cheltuieli excesive și decizii controversate. Potrivit acestuia, anul 2024 a fost marcat de o creștere economică mult sub așteptări, de patru ori mai lentă decât estimările optimiste ale guvernului.
Criticile se concentrează pe cheltuielile masive efectuate pe datorie, inclusiv pe salariile bugetarilor, bunuri și servicii, dobânzi și investiții. Senatorul a subliniat că aceste cheltuieli au depășit limitele legale stabilite prin buget, ceea ce ridică semne de întrebare asupra responsabilității guvernamentale.
Investiții sau datorii? O dilemă care apasă economia
Un punct fierbinte al dezbaterii îl reprezintă investițiile guvernamentale. Peiu a evidențiat că, în timp ce absorbția fondurilor europene a scăzut cu 6 miliarde de lei față de anul precedent, cheltuielile din bugetul de stat pentru investiții au crescut cu 14 miliarde de lei. Aceste sume, spune senatorul, au fost folosite în principal pentru proiecte electorale, punând astfel o presiune suplimentară pe finanțele publice.
De asemenea, creșterea salariilor bugetarilor cu peste 23% într-un an în care mediul privat a înregistrat o creștere de doar 17% a fost catalogată drept o măsură nesustenabilă. Această decizie a fost percepută ca o încercare de a câștiga capital politic, în detrimentul echilibrului economic.
Un viitor incert pentru economia României
Pe fondul acestor acuzații, întrebările legate de viitorul economic al țării devin tot mai presante. Dacă aceste practici continuă, avertizează criticii, România riscă să se confrunte cu dezechilibre financiare majore. În plus, scăderea absorbției fondurilor europene și creșterea datoriei publice ar putea afecta capacitatea țării de a susține proiectele de dezvoltare pe termen lung.
În acest context, dezbaterea asupra responsabilității guvernamentale și a priorităților economice devine esențială. Rămâne de văzut dacă aceste semnale de alarmă vor conduce la schimbări concrete sau dacă vor rămâne doar subiecte de discuție în arena politică.