Un miliard de euro pentru o Românie mai verde și mai automatizată
Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză amețitoare, România nu rămâne în urmă. Comisia Europeană a aprobat recent alocarea unui miliard de euro pentru decarbonizarea și modernizarea industriei prelucrătoare din țara noastră. Acești bani vor fi folosiți pentru a electrifica, hidrogeniza și, mai ales, automatiza și robotiza echipamentele și instalațiile industriale. Acest lucru va duce la o reducere semnificativă a numărului de angajați, dar va contribui la crearea unui mediu mai curat și mai sustenabil.
Provocările și oportunitățile decarbonizării
Guvernul a anunțat că aceste fonduri pot fi utilizate pentru electrificarea proceselor de producție și pentru echipamentele care contribuie la procesele tehnologice. Cu toate acestea, există întrebări legate de competitivitatea operatorilor economici români după efectuarea acestor investiții, având în vedere costurile energiei din România. De asemenea, utilizarea hidrogenului din surse regenerabile pentru procesele de producție este menționată, deși tehnologia în acest domeniu nu este încă matură sau rentabilă.
Automatizarea și robotizarea: o nouă eră pentru industria prelucrătoare
O altă prevedere a programului vizează echipamentele automatizate și robotizate, care, se estimează, vor beneficia de cele mai multe alocări financiare. Această automatizare este privită cu îngrijorare, deoarece va reduce semnificativ numărul angajaților, arătând astfel o preocupare a Bruxelles-ului față de emisiile de carbon produse de forța de muncă.
Redirecționarea fondurilor de mediu
O parte importantă a acestui plan implică redirecționarea banilor de la Fondul de Mediu către industria prelucrătoare. La 30 septembrie 2024, Administrația Fondului pentru Mediu a raportat un sold necheltuit semnificativ, de peste 6 miliarde de lei, ceea ce subliniază incapacitatea acesteia de a cheltui sume considerabile pentru programele dezvoltate.
Viitorul industriei prelucrătoare
Guvernul subliniază că neadoptarea acestui act normativ ar putea duce la o scădere a contribuției industriei prelucrătoare atât la formarea brută de capital fix, cât și la reducerea valorii adăugate la nivelul economiei naționale. În concluzie, abordarea Comisiei Europene de a susține robotizarea și automatizarea în fabrici ridică întrebări despre viitorul forței de muncă din România și despre modul în care aceste măsuri vor afecta agricultura și industria prelucrătoare pe termen lung.
Un viitor incert pentru judecătoarea Daniela Panioglu
Într-un alt registru, judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București se află într-o situație tensionată. După ce a fost exclusă din magistratură de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Panioglu așteaptă acum verdictul final al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Surse apropiate judecătoarei sugerează că aceasta nu ar trebui să își facă griji, având în vedere șansele mari ca excluderea să fie anulată, similar cu alte patru excluderi anterioare care au fost întoarse de ICCJ.
Sursa: IncisivdePrahova.ro