„`html
Accesaţi conţinutul principal
Ştiri principale
Podcasturi
Jurnale
În direct
Ştiri
Politică
Economiei
Social
Mediu
Cultură
Justiţie
Muzică
Sport
Învăţaţi franceza
Actualitatea internă și internaţională
România
Republica Moldova
Franţa
Europa
Internaţional
Moțiune de cenzură
Războiul ruso-ucrainean
Ştiri
Politică
Economie
Social
Mediu
Cultură
Justiţie
Muzică
Sport
Învăţaţi franceza
Constantin Rudnițchi
Economia reală
Publicat în: 05/06/2026 – 07:37
Ascultaţi – 04:10
La începutul acestei luni, s-a clarificat situația persoanelor fizice care ar fi trebuit să emită facturi. O intervenție legislativă a Parlamentului, susținută de Guvern, a exclus persoanele fizice care au venituri din drepturi de autor și micii producători agricoli de la obligația de a emite facturi.
Anchetatorii au găsit 2 milioane de euro în locuința fostului preot Cristian Pomohaci, cântăreț de muzică populară, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de viol asupra unui minor şi agresiune sexuală. Tema a stârnit multă confuzie la începutul anului, când până și sucursalele ANAF din teritoriu dădeau răspunsuri contradictorii. Unii funcționari ai fiscului spuneau că este nevoie ca persoanele fizice care au venituri să se înregistreze în spațiul privat virtual al ANAF și să emită e-factura, alții susțineau contrariul.
Puțini contribuabili știau ce au de făcut conform legii, iar ideea amânării aplicării ei a fost binevenită. În șase luni, Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să își clarifice poziția față de tema în cauză. Ceea ce s-a și întâmplat, în sensul că la începutul lunii iunie a.c., Parlamentul a făcut modificările legislative necesare pentru ca persoanele fizice care au venituri din drepturi de autor și agricultorii să nu fie obligate să întocmească e-factura.
Contextul în care a apărut ideea ca persoanele fizice să emită facturi vine după ce România a trecut prin mai multe etape de digitalizare a declarațiilor fiscale. Sistemul e-factura a apărut mai întâi pentru relațiile comerciale dintre companii, apoi s-a extins la „B to C”, adică de la firme către consumatori. Deocamdată, s-a renunțat la idee.
De câțiva ani, declarațiile fiscale ale companiilor au suferit transformări substanțiale, în direcția digitalizării. În timp, procesul de digitalizare a devenit tot mai complicat, în loc să se simplifice. Marea întrebare este: de ce se digitalizează relația dintre companii și fisc? Probabil că răspunsul ar fi că este o luptă împotriva evaziunii. Însă toate eforturile de a crea un sistem digital nu au avut rezultatele dorite în reducerea evaziunii.
În buget și în analizele Ministerului Finanțelor nu se văd progrese în această direcție, iar diferența dintre cât ar trebui încasat și cât se încasează efectiv, cunoscută ca gap de TVA, rămâne problematică. Evazioniștii, de obicei, nu fac e-factura, confirmă specialiștii în fiscalitate, iar ANAF este conștient de acest aspect.
Un exemplu relevant este cazul lui Cristian Pomohaci, arestat pentru infracțiuni sexuale, iar în locuința lui au fost descoperiți 2 milioane de euro. Situația ridică întrebări: pomohaci s-ar fi înregistrat în spațiul privat virtual (SPV) și ar fi întocmit factura electronică? Evident, banii găsiți demonstrează că digitalizarea nu va împiedica evaziunea, iar ANAF are dificultăți în a identifica contribuabilii care nu respectă legea.
În concluzie, ANAF „trage cu tunul în vrăbii, dar lasă liberi vulturii cei mari”. În ultimii ani, au fost efectuate controale la firmele de evenimente și s-au verificat veniturile influențerilor și cântăreților, dar insuccesul acestor acțiuni este evident în cazul lui Pomohaci, care are în continuare două milioane de euro în casă, fără a plăti taxe.
Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională
„`