SONDAJ INSCOP: 63.4% DINTRE ROMÂNI SUNT DE PĂRERE CĂ UNIREA CU R. MOLDOVA AR FACE CA ROMÂNIA SĂ FIE O ŢARĂ MAI PUTERNICĂ
Conform unui sondaj recent realizat de INSCOP, 63.4% dintre români susțin că unirea cu Republica Moldova ar conferi României o forță sporită. Această pondere reprezintă o creștere semnificativă față de 53.6% înregistrată în mai 2019. Aproape jumătate din respondenți consideră că unirea ar conduce la o creștere a bunăstării economice a țării.
REZULTATELE SONDULUI
După cum arată rezultatele, 27.2% dintre cei chestionați cred că unirea ar avea un impact negativ, reducând forța economică a României, în timp ce 3.9% nu văd o schimbare notabilă în acest sens. Dintre respondenți, 5.6% nu au o opinie clară, un procent semnificativ scăzut comparativ cu 23.2% în 2019. Tinerii sub 30 de ani, precum și votanții Partidului Național Liberal (PNL) și Uniunii Salvați România (USR) se arată mai optimiști în privința unirii.
IMPACTUL UNIRII ASUPRA SIGURANȚEI
Când a fost întrebat ce efect ar avea unirea asupra siguranței naționale, 50.4% dintre români consideră că România ar fi mai sigură, în timp ce 37.4% cred că ar deveni mai nesigură. Odată cu această percepție, 3.7% nu anticipează schimbări în acest domeniu și 8.5% nu au răspuns la întrebare. Electoratul PNL și USR, tinerii din mediul urban și cei cu educație medie tind să fie mai încrezători în această chestiune.
EFECTELE ECONOMICE ALE UNIRII
Pe de altă parte, 49.5% dintre participanții la sondaj consideră că unirea ar transforma România într-o țară mai bogată, în contrast cu 32.2% care cred că ar deveni mai săracă. 8.4% spun că nu ar exista nicio schimbare economică, iar 9.9% nu s-au pronunțat. Votanții PNL și USR, tinerii urbani și angajații din sectorul privat își exprimă mai des optimismul cu privire la un impact economic pozitiv.
PERSPECTIVELE UNIONISTE
Conform lui Remus Ştefureac, director la INSCOP Research, românii își formează opiniile despre unire în principal sub aspectul consolidării naționale, nu dintr-o viziune materială. Tema unirii este asociată cu amplificarea influenței României pe scena regională și cu o relevanță geopolitică sporită, ceea ce sugerează o abordare strategică mai degrabă decât una legată de costurile administrative.
METODOLOGIA SONDULUI
Datele utilizate în acest studiu au fost colectate între 14 și 21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3% cu un grad de încredere de 95%.